Ca sa te lamuresti cu o problema care te framanta, citeste Comentariile Sfantului Ioan Gura de Aur la Evanghelii. Asculta si la mine cateva lucruri pe scurt:
Credinta este , cu adevarat, un dar. Un dar pe care l-am dobandit prin intruparea Domnului. In acelasi timp, insa, ea este un dar pe care Dumnezeu nu ne obliga sa-l primim. Asfel,nu se pune capat libertatii noastre, dar nici responsabilitatii pe care o avem. Dumnezeu nu ne cere numai credinta, ne cere si fapte. Intotdeauna, vine la noi mai intai harul Sau, care, prin vocea constiintei noastre, ne cheama spre dreptate si virtute. Tocmai pentru faptul ca datoram absolut totul harului lui Dumnezeu, nu avem nici un motiv sa ne mandrim, nici pentru credinta noastra, nici pentru faptele pe care le savarsim. Iata cuvinteleApostolului Pavel: „prin harul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt”(I Corinteni 15,10)
Folosinduse de constiinta noastra, Dumnezeu ne cheama la savarsirea binelui. dar atunci cand, prin libera noastra alegere, refuzam sa il savarsim, El ne respecta libertatea si ingaduie sa se faca asa cum vrem noi. Dar in felul acesta, vai, gandul ni se intuneca, vointa slabeste si cadem in nenumarate pacate. In acelasi timp, roadele Duhului Sfant (conform Galateni 5,22-23) sunt luate de la noi si sunt date celor ce urmeaza poruncile Domnului nostru Iisus Hristos. Adu-ti aminte de parabola talantilor( Matei 25,28-29)
Pocainta noastra este adevarata si autentica, atunci cand ne hotaram sa nu ne mai intoarcem niciodata la pacat. Daca nu luam cu fermitate acesta hotarare, pocainta este mai rea decat un lucru nefolositor. Continuand savarsirea unui pacat – „ca cainele care se intoarce la varsatura lui si porcul scaldat in noroiul mocirlei lui” ( II Petru 2,22), dupa ce am cunoscut ca este pacat, si desi suntem chinuiti pentru ceea ce facem de vocea constiintei, se pare ca ne bizuim nebuneste pe puterea fara margini a lui Dumnezeu de a ierta. Iar aceasta nesocotinta a noastra este atat de condamnabila, aproape pe cat este si starea contrara, si anume deznadejdea.
Sfantul Macarie de la Optina
Tu ai credinta, iar eu am fapte... 